Negociere colectiva la nivel de societate

Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Societate

 

Definiție:

Contractul colectiv de muncă (C.C.M.)[1] este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.

 

Temei legal:

• Constituția României, art. 41 alin. 5[2].
• Codul Muncii[3], art. 6 alin. 2, art. 39 alin. 1, Titlul VIII, art. 229.
• Legea dialogului social nr. 62/2011[4], Titlul VII (Negocierile colective, art. 127 -153).
• Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.

 

Dispozițiile legale sus amintite au izvorul în reglementările internaționale și europene ale negocierii colective, astfel:

• Convențiile Organizației Internaționale a Muncii:
• 87/1948 – libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, ratificată de România în anul 1957.
• 98/1949 – aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă, ratificată de România în anul 1958
• 154/1981 – negocierea colectivă, ratificată de România în anul 1992.
• Carta socială europeană, art. 5 și 6, ratificată de România;
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 28, ratificată de România;

 

Principii[5]:

• Dreptul la negocierea colectivă asupra salariilor și altor condiții de muncă este un drept fundamental!
• Negocierea trebuie să fie liberă și voluntară, cu respectarea autonomiei părților!
• Libertatea de voință a părților care pot hotărî de comun acord să nu încheie un contract colectiv de muncă, nici chiar să negocieze!

 

Negociere colectivă (la nivel de societate):

• este obligatorie la nivel de societate, dacă aceasta are cel puțin 21 de salariați.
• părțile unui contract colectiv de muncă sunt: angajator, reprezentat de organul de conducere și salariați, prin reprezentanți aleși și mandatați să negocieze sau de sindicatul legal constituit și reprezentativ, după caz.

 

Desfășurarea negocierii colective:

• Inițierea negocierii colective se face cu cel puțin 45 de zile calendaristice[6] înaintea expirării contractul colectiv de muncă sau a perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la acesta.
• Anunțul privind intenția de începere a negocierilor colective[7] se transmite în formă scrisă tuturor părților îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă, cu cel puțin 15 zile înainte de de data începerii negocierilor. Lipsa unui răspuns scris, coroborată cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri, va fi interpretată ca refuz de participare la negocieri.
• Convocarea părților îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă[8] se face de către angajator în termen de 5 zile calendaristice de la data declanșării procedurilor de negociere.
• La prima ședință de negociere se stabilesc informațiile publice și cu caracter confidențial pe care angajatorul le va pune la dispoziția reprezentanților salariaților sau delegaților sindicali și data la care urmează a îndeplini această obligație.[9]
• Informațiile puse la dispoziția reprezentanților salariaților sau delegaților sindicali vor cuprinde cel puțin date referitoare la:
  • situația economico-financiară la zi.
  • situația forței de muncă.
• În procesul verbal încheiat cu ocazia primei ședințe[10], părțile trebuie să consemneze următoarele:
  • componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise.
  • nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă.
  • durata maximă a negocierilor convenită de părți[11].
  • locul și calendarul întrunirilor.
  • dovada reprezentativității părților participante la negocieri.
  • alte detalii privind negocierea.
• Negocierea propriu-zisă se desfășoară la următoarea / următoarele ședințe.
• Axul central și obiectivul cel mai vizibil al negocierilor colective este reprezentat de salarizare, drepturile salariale fiind esențiale în procesul de negociere și statornicite prin contractul colectiv de muncă[12].
• Pe timpul desfășurării negocierii propriu-zise părțile sunt egale și libere, fiind interzisă orice imixtiune a autorităților publice.

 

Clauzele C.C.M.[13]:

• clauzele pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
• drepturile salariaților stabilite prin prevederi legale au caracter minimal.
• clauzele C.C.M nu pot stabili drepturi sub nivelul celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel superior.
• contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.
• se introduc clauze de interzicere a faptelor de discriminare și clauze privind modul de soluționare a sesizărilor / reclamațiilor formulate de persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.
• se stabilesc reguli privind renegocierea periodică a oricăror clauze convenite de părți.

 

Înregistrarea C.C.M.:

 

• Dosarul[14] întocmit în vederea înregistrării C.C.M. la nivel de societate și a actelor adiționale, trebuie să cuprindă:
• contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi*.
• dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere**.
• împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării C.C.M***.
• dovezile de reprezentativitate ale părţilor****.
• procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor.

 

Recomandări[15]

*        – contractele colective de muncă depuse spre înregistrare, inclusiv anexele, trebuie să fie semnate şi ştampilate pe

             fiecare pagină, de părţile semnatare.

**       – convocarea părţilor îndreptăţite să participe la negocierea colectivă se face, de regulă de angajator, în scris, printr-o adresă care trebuie să cuprindă, cel puţin, data, ora şi locul şi scopul întâlnirii. Adresa se comunică personal, sub semnătură de primire, prin poştă sau e-mail ş.a. Convocarea la negocierea colectivă poate fi făcută şi de către organizaţia sindicală sau reprezentanţii salariaţilor.

***      – împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării C.C.M. servesc la identificarea persoanelor care au fost mandatate să negocieze şi să semneze C.C.M. la nivel de societate;

             – în cazul în care, la negocierea şi semnarea C.C.M. participă altă/alte persoană/persoane decât reprezentantul legal al unităţii, se va depune documentul prin care aceasta/acestea este/sunt mandatată/mandatate;

             – pentru reprezentantul/reprezentanţii sindicatului reprezentativ se va depune documentul emis de sindicat cu persoanele mandatate să negocieze şi să semneze;

             – în cazul sindicatului nereprezentativ dar afiliat la o federaţie reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea se va depune documentul emis de federaţie cu persoanele mandatate să negocieze şi să semneze C.C.M., urmare a solicitării şi mandatării sindicatului nereprezentativ;

             – pentru reprezentantul/reprezentanţii salariaţilor se va depune documentul întocmit ca urmare a mandatării de către de adunarea generală a salariaţilor să negocieze şi să semneze.

****    – pentru angajator, documente care să ateste această calitate, aşa cum rezultă din lege, statut, ori regulament de funcţionare, după caz (act constitutiv, certificat constatator emis de O.N.R.C.);

             – pentru sindicatul reprezentativ:

• hotărâre judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice şi ultima hotărâre judecătorească definitivă de modificare a statutului şi/sau componenţa organelor de conducere;
• hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate;

             – pentru sindicatul nereprezentativ dar afiliat la o federaţie reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea:

• hotărâre judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice a sindicatului nereprezentativ;
• hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a federaţiei;
• ultima hotărâre judecătorească definitivă de modificare a statutului şi/sau componenţa organelor de conducere a federaţiei;
• documentul prin care sindicatul nereprezentativ solicită şi mandatează federaţia pentru a participa la negociere;

             – pentru reprezentantul/reprezentanţii salariaţilor orice document din care să rezulte alegerea în conformitate cu prevederile legale (vezi alegerea reprezentanţilor salariaţilor), însoţit de lista cu semnăturile salariaţilor care au participat la adunarea generală.

 

• Cererea de înregistrare[16] a C.C.M. încheiat la nivel de societate, a acordului de muncă sau a actului adiţional de modificare a prevederilor C.C.M. sau acordului colectiv se înregistrează la registratura I.T.M. Bucureşti[17] şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente :
• numărul de ieşire a cererii din societate.
• numărul de pagini al C.C.M, acordului colectiv sau actului adiţional depus spre înregistrare.
• datele de identificare ale societăţii, sindicatului, reprezentanţilor salariaţilor, după caz (partea care depune spre înregistrare contractul colectiv de muncă, acordul colectiv sau actul adiţional).
• obiectul principal de activitate.
• natura capitalului social (de stat, mixt sau privat).
• numărul total de salariaţi ai societăţii.
• durata C.C.M, a acordului colectiv sau a actului adiţional, cu menţiunea că acesta se va aplica de la data înregistrării la I.T.M. Bucureşti[18] sau de la o dată ulterioară.
• menţiunea că a încetat contractul colectiv de muncă/acordul colectiv încheiat anterior, sau precizarea că nu a mai fost înregistrat un contract colectiv de muncă la nivelul societăţii.
• menţiunea că la nivelul societăţii nu există sindicat reprezentativ.
• menţiunea că au fost respectate toate clauzele C.C.M încheiat la nivel superior, aplicabil.

[1] Art. 129 alin. (1) din Codul Muncii

[2] CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ; Publicație : Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29.10.2003

[3] Legea nr. 53/2003 – CODUL MUNCII, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Publicație : Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18.05.2011

[4] Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Publicație :Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31.08.2012

[5] Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii (Legislație, Doctrină. Jurisprudență), Ediția a VIII-a, revizuită și adăugită, Editura Universul    Juridic, București, 2014, p. 251-260

[6] Legea nr. 62/2011, republicată, art. 129 alin.(2) și (3)

[7] Legea nr. 62/2011, republicată, art. 140 alin.(1) fraza II și art. 140 alin. (3)

[8] Legea nr. 62/2011, republicată, art. 130 alin.(1)

[9] Regimul informațiilor confidențiale puse la dispoziție de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului

general de informare şi consultare a angajaţilor; Publicație : Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18.12.2006.

[10]             Legea nr. 62/2011, republicată, art. 130 alin. (5)

[11] Legea nr. 62/2011, republicată, art. 129 alin. (5): „durata negocierii colective nu poate depăși 60 de zile calendaristice, decât prin

    acordul părților.”

[12]  Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii (Legislație, Doctrină. Jurisprudență), Ediția a VIII-a, revizuită și adăugită, Editura

Universul Juridic, București, 2014, p. 251-260

[13]  Legea nr. 62/2011, republicată, art. 132

[14]  Legea nr. 62/2011, republicată, art. 143 alin. (2)

[15] sursa: http://www.itmbucuresti.ro/dialog.html

[16] idem, nota 15

[17] în calitate de Depozitar al contractului colectiv de muncă la nivel de societate cu sediul în Municipiul București

[18] idem, nota 17